Comunicat de presă în legătură cu reacții ale unor credincioși din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei față de Sinodul din Creta

Catedrala Metropolitană IașiÎn ultima vreme, pe adresa Arhiepiscopiei Iașilor au fost trimise mai multe memorii în care s-au exprimat diverse opinii în legătură cu întrunirea Sfântului și Marelui Sinod din Creta (18-26 iunie 2016).

Răspunzând acestor memorii și dorind a prezenta lămuririle necesare în legătură cu participarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la acest eveniment bisericesc, Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iașilor aduce la cunoștința celor interesați următoarele:

Continuă lectura

Mitropolitul Ierotheos Vlachos despre delegația Patriarhiei Române la Sinodul din Creta: Bine pregătiți şi fermi pe poziţie

PF. Daniel la Sinodul din CretaPe siteul cuvantul-ortodox.ro, a fost publicată recent traducerea  unei scrisori semnată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Agios Vlasios, cu privire la poziţia şi prestaţia delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Sfântul și Marele Sinod din Creta.

În continuare, redăm textul scrisorii (pentru textul original în limba greacă vezi aici):

Continuă lectura

Primeşte, Fecioară, pârga plânsurilor mele…

Maica DomnuluiVino, suflete, ca pârga plânsurilor să o aducem astăzi Născătoarei de Dumnezeu, căci ea a izbăvit neamul omenesc din blestemul lui Adam şi ne-a dăruit nouă binecuvântarea şi bucuria.

Cu curgerile Iordanului, lacrimile mele nu pot cu nici un chip să spele întinăciunea păcatelor mele, ci tu, Fecioară, cu mila ta, curăţeşte-mă.

Pe Hristos, Soarele dreptăţii cel neapus, născându-L, Fecioară, rogu-mă: Luminează-mi ochii cei întunecaţi de negura patimilor şi de îngroşarea păcatelor.

Continuă lectura

Mâna celui ce dă

Samariteanul-milostivArgint și aur nu am, dar ce am, aceea îți dau.

(Faptele Apostolilor 3: 6)

Ne putem ajuta aproapele, nu numai cu aur și cu argint.

Nu oricine are bani, în schimb, oricine, bătrân sau tânăr, sărac sau bogat, printr-o vorbă bună poate încălzi sufletele, prin compasiunea frățească, poate ușura suferința altuia.

Continuă lectura

Îndoielile de prisos

Doamne-scapa-maBinecuvintează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita toate răsplătirile Lui; pe Cel Ce curățește toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale.

(Psalm 102: 2-3).

(Sursa imaginii: Biserica Sfântul Mucenic Uar)

Dacă ne-am aduce aminte întotdeauna de toate binefacerile nenumărate pe care noi, nevrednicii, le-am primit de la Dumnezeu, n-ar mai rămâne loc în noi pentru nemulțumire și cârtire. Dar suntem prea înclinați să ne amintim din trecut numai greutățile și, deseori, înșirând toate amărăciunile și restriștile din viața noastră, uităm să le punem față în față cu numeroasele rânduri când am trăit lucrarea vădită și simțită a milostivirii și a ajutorării dumnezeiești.

Continuă lectura

Răspunderea

Pilda talanțilorCel care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie puțin va fi bătut, iar oricui i s-a dat mult, mult i se va cere și cui i  s-a încredințat mult, mai mult i se va cere.

(Luca 12:48).

Aș vrea să pătrundem mai adânc înțelesul acestor spuse.

Asupra noastră, apasă o grea răspundere pentru talantul pe care Dumnezeu ni l-a încredințat.

Continuă lectura

Răspuns la rugăciune

raspuns la rugaciuneIar Celui Ce poate face, prin puterea cea lucrătoare în noi, cu mult mai presus decât toate câte cerem sau pricepem noi, Lui să fie slava.

(Efeseni 3: 20).

Deseori, se întâmplă să auzim cum oamenii povestesc cât de greu le e să se roage. Din păcate, toți slăbim adeseori în credință, când ne găsim în situații grele sau când răspunsul la rugăciunea noastră se lasă îndelung așteptat. Ne descurajăm și, uneori, chiar încetăm cu totul să ne rugăm. Dacă am vedea în Domnul un Tată iubitor, dacă am crede cu tărie în cuvântul Lui, nu ne-am lăsa niciodată de rugăciune. Domnul întârzie, deseori, cu răspunsul, din pricini ce rămân ascunse de noi, dar asta nu înseamnă că nu ne aude.

Continuă lectura

Părintele Arsenie Boca, Despre îndumnezeirea omului prin har

parintele-arsenie-boca

Cu frățească dragoste, oferim varianta pdf a acestui neprețuit ghid de povățuire duhovnicească tuturor celor ce vor să vină mereu mai aproape de Domnul.

Cartea poate fi descărcată aici.

PS Sebastian: Fiica lui Iair, sau despre un alt inteles al mortii

Fiica lui IairEvanghelia de astazi evoca doua minuni savarsite de Mantuitorul Hristos: vindecarea femeii care s-a atins pe ascuns de vesmintele Domnului si invierea fiicei lui Iair — o copila de numai doisprezece ani, singura la parinti. Obisnuia Hristos sa-Si legitimeze invatatura si cuvintele pe care le adresa poporului cu astfel de semne si minuni. Asa se face ca, de-a lungul celor trei ani si jumatate, cat timp a durat activitatea Sa publica, El a vindecat in mai multe randuri bolnavi: orbi, leprosi, ologi si, iata, in evanghelia de astazi a inviat pana si din morti pe o copila, ca sa arate tuturor ca este Dumnezeu, Stapan al sufletelor, dar si al trupurilor; Stapan al vietii, dar si al mortii.

Continuă lectura

Cuviosul Arhimandrit Sofronie, Despre rugăciune

Cuv. Arhim. SofronieCu ajutorul lui Dumnezeu, dăruim astăzi iubitorilor de spiritualitate ortodoxă varianta în format electronic a cărții Despre rugăciune, a Sfântului Sofronie – cum îl numesc, pe bună dreptate, părinții athoniți.

Un dar din Dar, cu bucurie și cu dragoste în Hristos, tuturor fraților noștri în Domnul.

Cartea poate fi descărcată aici

Minunea Icoanei Maicii Domnului care plânge, de la Letca Nouă, Giurgiu

„Maica Domnului este prezentă în viața noastră ca o taină și o minune pe care numai credinciosul o trăiește pururea în rugăciune, știind că deasupra tuturor grijilor și încercărilor vieții este cineva acolo sus, tronul Mântuitorului, care se roagă pentru el. (…)

Prin lacrimie de mir pe care le varsă Maica Domnului, parcă ar vrea să ne îndemne și pe noi să ne plângem păcatele și îndepărtarea de Dumnezeu, să ne oprim o clipă din goana nebună după dobândirea veacului acestuia înșelător și vremelnic și să ne îndreptăm ochii cei duhovnicești spre veșnicia care ne așteaptă și pentru care nu ne-am pregătit.”

PS Sebastian: Despre grijile vieţii

Predica de pe munteMt. 6, 22-33

„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă” (Mt. 6, 33).

Dreptmăritori creştini,

Textul duminicii acesteia este o pericopă evanghelică din care, probabil, unii cu greu înţeleg ceva, iar alţii, mai puţin cunoscători ai învăţăturii noastre creştine, s-ar putea chiar scandaliza. Iată conţinutul acestei pericope:

Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care este întru tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult?

Continuă lectura

Suspinarea în rugăciune către Domnul, a Ieroschimonahului Partenie din Kiev

infricosatoarea-judecataCând amărât de boală voi simţi apropierea sfârşitului meu pământesc: Doamne, miluieşte-mă.

Când sărmana inima mea prin ultimile ei bătăi se va tângui în chinurile morţii: Doamne, miluieşte-mă.

Când ochii mei pentru ultima oară se vor umezi de lacrimi la gândul, că în toată viaţa mea te-am mâniat, Doamne, prin păcatele şi fărădelegile mele: Doamne, miluieşte-mă.

Când bătăile dese ale inimii vor grăbi ieşirea sufletului meu: Doamne, miluieşte-mă.

Continuă lectura

Canon de Pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos

Domnul Iisus HristosCântarea I

Acum mă apropii eu, păcătosul şi împovăratul, către Tine, Stăpânul şi Dumnezeul meu şi nu îndrăznesc să mă uit la cer; numai mă uit şi grăiesc: Dă-mi, Doamne, mai înainte ca să-mi plâng faptele mele cu amar.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

O, amar mie, păcătosul, că sunt ticălos, mai mult decât toţi oamenii; pocăinţă nu este în mine. Ci-mi dă mie, Doamne, lacrimi, ca să plâng faptele mele cu amar.

Slavă…

Continuă lectura

Maica Domnului izbăvește pe monahul muncit de dracul desfrânării

maica-domnului-cu-prunctulUn monah oarecare se liniștea în muntele Eleonului. El avea o icoană preafrumoasă a Născătoarei de Dumnezeu în chilia lui, la care avea multă evlavie. Și i se ruga în fiecare zi, cerând ca să-l izbăvească de dracul curviei. El avea atâta război de la această patimă, că nu-l lăsa nici ziua, nici noaptea și îl avea atât de biruit, încât se primejduia să cadă și în faptă. Îndată ce se aprindea în inima lui văpaia aceea vătămătoare de suflet, a spurcatei pofte, alerga la sfânta icoană și, rugându-se cu lacrimi, se prăpădea sminteala trupului.

Deși bine vedea vrăjmașul cum, cu ajutorul Născătoarei de Dumnezeu, fratele se izbăvea, el nu înceta, ci totdeauna îl ispitea.

Continuă lectura

Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Duminica Fiului Risipitor

SF IOAN GURA DE AURdin “Omilii la Postul Mare”

„Așa va fi bucurie în cer pentru un pacatos ce se pocăiește”(Lc. 15. 7)

Omul nu trebuie să deznădăjduiască pentru păcatele sale, dar nici să nu fie leneș și ușuratic la minte.

Când noi știm că suntem păcătoși, nu trebuie nici să deznădăjduim, nici să fim ușuratici la minte și leneși, căci amândouă acestea ne-ar duce la pieire. Adică, deznădăjduirea ne împiedică de a ne scula din căderea în păcate, iară ușurătatea minții face ca și cei ce stau să se poticnească și să cadă. Aceasta, așadar, ne răpește binele pe care îl posedam, iară aceea, adică deznădăjduirea, nu ne lasă a ne elibera de relele sub care noi suspinăm.

Ușurătatea minții ne împinge iarăși afară din cer, unde noi ne aflam, iară deznădăjduirea ne aruncă în bezna răutății. Dacă noi însă nu deznădăjduim, putem curând să scăpăm de această beznă. Socotește acum puterea amândurora, atât a ușurătății de minte, cât și a deznădăjduirii!

Continuă lectura

Un prunc înfășat a vorbit despre mijlocirea Maicii Domnului pentru noi

maica-domnului-cu-prunctulOdinioară, a fost în Italia un cutremur de pământ atât de puternic, încât casele, turnurile și zidurile cetăților au căzut și au ucis foarte mulți oamneni.

În acel timp, s-au arătat pe cer multe semne înfricoșătoare. Oști de foc mergeau de la miazănoapte la răsărit și de la răsărit, la apus. Oamenii, văzând niște lucruri groaznice ca acestea, socoteau că s-a apropiat sfârșitu lumii și că vine înfricoșata judecată a lui Dumnezeu.

Dar, într-acea vreme, într-o cetate ce se chema Cremon, un prunc mic, înfășat, ce se afla încă culcat în leagăn, prin rânduiala lui Dumnezeu, a început a grăi cu cuvinte, rostind următoarele: „Am văzut pe Pecista stând înaintea lui Hristos, Fiul său. Ea se roagă lui Dumnezeu, să nu piardă lumea.”

După aceea, pruncul acela iar a tăcut și n-a mai grăit până când a sosit vremea să grăiască, de obicei, pruncii.

Protos. Nicodim Măndiță, Minunile Maicii Domnului, Editura Agapis, 2000, p. 89.