Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi

Sursa: Sfinti si icoane

Pintre comorile aflate de veacuri în sânul neamului nostru românesc, se află şi sfintele icoane făcătoare de minuni care şi-au împletit lumina harului lor cu vremile, rugăciunile şi vieţile românilor de odinioară şi de astăzi. Nu se mai ştie aproape nimic de mulţimea minunilor săvârşite de acestea, căci aşa se întâmplă la noi, comorile pe care alţii le îngroapă în pământ, iar alţii le aşează sus la vedere, noi le îmbrăcăm în haina smereniei şi a discreţiei, căci aşa s-a obişnuit din vechime ca valoarea să străbată timpul întotdeauna dimpreună cu smerenia.

Chiar dacă ele nu au fost aşezate în calendarele noastre cu zile de prăznuire, precum s-a întâmplat la alte popoare, vom încerca să aşezăm, după putinţă, chipuri ale lor, cu nădejdea că vor coborî în sufletele noaste mângâiere, odihnă şi ajutor.

+ * + * +

La puţină vreme după înscăunarea sa, mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi (clic aici), hotărî să înfiinţeze la Iaşi un seminar teologic. Astfel, la îndemnul său, domnitorul fanariot Alexandru C Moruzi (clic aici) dădu la 1 septembrie 1803 hrisov prin care stabili, în chiliile Mănăstirii Socola, „Şcoala de învăţătură pentru feciorii de preoţi şi diaconi“, prima instituţie de învăţământ secundar din Moldova cu predare în limba română (până atunci, în şcoli se preda în limbile greacă, slavonă sau alte limbi liturgice) şi una dintre primele şcoli formale din ţară.

(Sursă: http://www.lecturirecenzate.ro)

În luna februarie a anului 1854, din ochii icoanei împărăteşti a Maicii Domnului, aflată pe catapeteasma bisericii seminarului, începură să curgă lacrimi. Minunea se repetă la 2-3 sau 4 zile şi după, după consemnările vremurilor, de pe 1 februarie, ziua prăznuirii Sfântului Trifon „cel cu şoimul pe umăr“ (pe dealurile din preajma mănăstirii se spune că exista, în acele vremuri, o crescătorie de şoimi), până în luna aprilie.

Neîncrezători, socotind că este o farsă a seminariştilor, icoana fu atent studiată de către preoţi, iar mai apoi de către înalţi ierarhi. Iar pentru a înlătura orice bănuială, scrie un ziar al vremii, „s-a orânduit o de aproape priveghere şi intrarea în biserică s-a îngăduit numai pentru o persoană de încredere“. Lăcrimarea icoanei însă nu a încetat, iar mulţi se minunau privind-o, printre care şi boietul Nicolae care în anul 1855 îmbrăcă sfânta icoană cu argint, spre drapta cinstire.

Răspândirea veştii minunii de la Socola, împinse Guvernul Moldovei să cerceteze fenomenul. În urma cercetărilor, se publica un comunicat în foaia publică „Zimbrul“, în care scria că toate celelalte icoane din biserică sunt uscate, iar picăturile ce curgeau din icoana Maicii domnului erau picături de apă „foarte asemănătoare cu lacrimile şi curgeau numai din ochi“.

Episcopul Melchisedec Ştefănescu (clic aici) scrise despre aceasta: „Lăcrimarea icoanelor este semn prevestitoriu de mari calamităţi şi nenorociri. Şi, în adevăr, am urmărit cu atenţie soarta mănăstirii şi seminarului de la Socola, care au mers, treptat, spre decădere, până ce monastirea a rămas ca şi pustie“.

În anul 1886, ansamblul mănăstiresc de la Socola fu restructurat, seminarul fu mutat în oraşul Iaşi, în fosta reşedinţă domnească a lui Mihail Sturdza, iar icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost adusă în Catedrala mitropolitană, unde se află până astăzi.

+ * + * +

(Sursă: http://www.doxologia.ro/sites/default/files/imagecache/imagine_600_width/articol/2012/02/3_maica_domnului_icoana_catedrala_iasi.jpg)

+ * + * +

Din evlavia vrednică de laudă pentru icoana Maicii Domnului, iar nouă preţioasă sursă:

http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/icoana-maicii-domnului-de-la-catedrala-mitropolitana-din-iasi (clic aici)

+ * + * +

Biserica Schimbarea la Faţă a Mănăstirii Socola, pe catapeteasma căreia s-a aflat mai întâi icoana Maicii Domnului

(Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/09/Biserica_Socola.jpg)

+ * + * +

Catedrala Mitropolitană din Iaşi

(Sursă: http://www.basilica.ro/_upload/img/13256618751427600017.jpg)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s