Viețile Sfinților români

Sfanta Scriptura ne arata ca „Minunat este Dumnezeu intru sfintii Lui” (Psalm 67, 36). Aceasta inseamna in primul rand ca Dumnezeu – Unicul izvor al sfinteniei impartaseste sfintenia Sa oamenilor pe masura ce oamenii Il cauta pe Dumnezeu.

De aceea, Sfantul Apostol Pavel indeamna zicand: „Cautati pacea cu toti si sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12,14). Biserica lui Hristos Cel rastignit si inviat, intemeiata de El prin pogorarea Sfantului Duh in ziua Cincizecimii, este deodata experienta cautarii sfinteniei si a primirii sfinteniei de catre oameni. Cu alte cuvinte, comuniunea sfintilor din toate veacurile si din toate locurile este comuniunea Imparatiei lui Dumnezeu (Romani 14,17). Sfintii sunt prietenii cei mai intimi ai lui Dumnezeu si cei mai buni dintre oameni. Sfantul este purtatorul dragostei lui Hristos pentru lume si salasul locuirii Sfantului Duh, Care cu suspine negraite doreste ca orice om sa creasca duhovniceste spre asemanarea cu Dumnezeu (Romani 8,27-30).

Biserica cinsteste pe sfinti, intrucat simte prezenta lui Hristos si lucrarea Sfantului Duh in ei. Cinstirea sfintilor nu este, asadar, o stirbire a cinstirii lui Dumnezeu ci, dimpotriva, este o preamarire a iubirii Sale pentru oameni si ai lucrarii Lui de inaltare a omului spre frumusetea si viata vesnica a lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este minunat intr-o singuratate si intr-o izolare vesnica, ci este minunat intru sfintii care se bucura de iubirea lui Dumnezeu si de slava Sa. De aceea, Biserica dreptmaritoare cunoaste si cinsteste bucuria sfintilor. Intrucat omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel vesnic sfant, sfintenia este viata adevarata a omului, sau implinirea umanului. Astfel, Evanghelia indeamna: „Fiti desavarsiti precum Tatal vostru Cel din ceruri desavarsit este” (Matei 5,48). Dumnezeu lucreaza minunat de-a lungul intregii istorii a omenirii si cheama la sfintenie toate neamurile si toate categoriile de oameni, de toate starile, de toate varstele: „El voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la constinta adevarului sa vina” (I Timotei 2,4).

Cartea Apoclipsei ne spune ca neamurile isi vor aduce slava lor in Imparatia lui Dumnezeu (Apocalipsa 21, 16). Sfintii fiecarui neam reprezinta mai ales frumusetea cea nepieritoare a slavei fiecarui neam in fata lui Dumnezeu.

Sfintii pe care I-a canonizat Biserica noastra au fost mai intai cinstiti de poporul credincios, iar Biserica, de fapt, confirma recunoastera sfinteniei, care vine din lucrarea Sfantului Duh in oameni. Biserica constata si proclama sfintenia acolo unde Dumnezeu a binevoit s-o arate. Sfintii sunt cunoscuti si necunoscuti oamenilor, iar numarul total al sfintilor din fiecare neam si din fiecare vreme il stie numai Dumnezeu. Biserica a randuit ca duminica intaia dupa Rusalii sa fie numita „Duminica Tuturor Sfintilor”, aratand prin aceasta ca sfintenia este cel mai de pret rod al lucrarii Sfantului Duh in Biserica. Pentru a sublinia faptul ca Duhul Sfant a lucrat in chip minunat de-a lungul veacurilor si pe pamantul tarii noastre sau in poporul nostru, de la crestinarea sa incepand cu secolul II si pana astazi, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la 20 iunie 1992, a hotarat ca Duminica a II-a dupa Rusalii sa fie numita „Duminica Sfintilor Romani”, urmand Duminicii Tuturor Sfintilor, in general.

(Din Cuvântul înainte la volumul Viețile Sfinților români)

Volumul poate fi descărcat aici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s