Părintele Ciprian: Nana Lucreţia, din marginea pădurii

Nana LucretiaPărintele Ciprian Marton

Sus, în Văleni, la marginea pădurii, locuieşte Nana Lucreţia. Mică la stat, dar mare la sfat, slabuţă trupeşte, dar „voinică” duhovniceşte, Nana Lucreţia, nu vrea pentru nimic în lume să se mute împreună cu copiii la oraş.

  • Cât mă mai pot purta, eu nu plec de la căsuţa mea!

Puţini îi trec pragul casei.
Cel mai apropiat vecin locuieşte la aproximativ 2 km, dar să nu credeţi că Nana Lucreţia se plictiseşte.
Toată ziulica are treabă prin gospodărie, că, dacă nu face ea, atunci – cine?


Mult se osteneşte sărmana! Are un loc semanat cu porumb pe care trebuie să-l păzească.
De îndată ce apare rodul, … hop şi mistreţii, dar … surpriză … hop şi … Nana Lucreţia cu bâta!
Numai Dumnezeu ştie ce curaj are femeia aceasta, cum iese ea în miezul nopţii, în marginea pădurii, în mijlocul mistreţilor ca să-i gonească din gradina ei!

Într-o zi, Nana Lucreţia îmi trimite vorbă că se simte foarte rău şi să mă duc să o spovedesc şi să o împărtăşesc, pentru că:
„Dumnezeu ştie…”
Am plecat numaidecât.
În câteva ore am ajung, … o găsesc în pat … slăbită foarte … şi de nerecunoscut, dar… cu famila alături.

Cu toată neputinţa ei, se bucură mult de sosirea mea!

-„Părinte aşa mă bucur că ai venit, parcă văd pe Domnu’ Hristos!”
– şi avea dreptate Hristos chiar venise, chiar era prezent acolo, în chip văzut, prin Sfintele Taine, prin Trupul şi Sângele Său, vărsat pe Cruce spre iertarea păcatelor noastre.

Când mă pregăteam să citesc rugăciunile pentru Spovedanie, îmi spune:

  • Eu vreau să stau în genunchi sub patrafir!
  • Nană Lucreţia, nu poţi să stai în genunchi, stai liniştită în pat, că Dumnezeu nu se supără. Ai stat suficient în genunchi atunci când erai în putere.
  • Nu, nu … eu vreau să stau în genunchi!

Ce să mai spui? Nu aveai cu cine să stai de vorbă!
Femeia aceasta iese cu bâta în miezul nopţii şi alunga mistreţii … când ia o hotărâre, nu mai poţi face nimic.

  • Bine, fă cum doreşti!
  • No, aşa părinte dragă … aşa …

A îngenunchiat … şi eu m-am rugat … şi ea împreună cu mine.
S-a spovedit şi s-a împărtăşit … şi s-a liniştit!

Peste vreo doua zile, a ajuns la spital, aproape inconştientă. Aşteptam din clipă în clipă să mă anunţe că a trecut la Domnul.
Dar nu a fost aşa.
Planurile noastre şi judecăţiile noastre, de cele mai multe ori, nu se potrivesc cu cele de Sus!

Peste câteva săptămâni, cine credeţi că vine la Biserică să dea Slavă lui Dumnezeu:

Nana Lucretia din dunga pădurii!

Epilog

Au trecut câţva ani de atunci şi vorbesc tot la prezent de această femeie, deşi de curând a plecat la Domnul.
În final a trebuit să-şi lase căsuţa ei dragă, … nădăjduiesc eu … pentru o alta … nu lângă pădure … ci … lângă Dumnezeu.

Cu dragoste, Părintele Ciprian!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s