Ce valoare are timpul?

timePărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Fiecare sfârşit de an este un prilej de reflecţie cu privire la noi înşine, la faptele noastre, la realizări şi neîmpliniri. Fiecare început de an ne dorim să-l marcăm prin făgăduinţe, planuri sau diverse intenţii, pe care am dori să le urmăm. Există o legitimă, firească şi, de ce nu, obligatorie preocupare faţă de viaţa pe care o trăim, o întoarcere spre noi înşine, pentru înţelegerea felului în care ne petrecem clipele, zilele şi anii. Nimănui nu i se pare de dorit ca cineva să repete aceleaşi greşeli sau erori de mai multe ori în viaţă. Fiecare dintre noi consideră, dimpotrivă, că de dorit ar fi să învăţăm din tot ceea ce ni se întâmplă şi să creştem interior.

Într-o societate a ştiinţei şi tehnologiei, a concurenţei şi a vitezei, precum cea contemporană, mintea noastră este exersată în diferite forme. Suntem mult mai bine informaţi, cu privire la ceea ce se petrece în Univers, în industrie, în trupul şi în mintea noastră. Avem, de asemenea, foarte multe experienţe dar şi mai multe şanse de a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestei lumi. Dar oare ne edifică toate acestea cu privire la noi înşine? În ce fel ne ajută să creştem interior? Ce ar trebui să facem ca, odată ajunşi la cumpăna dintre ani, să fim încredinţaţi că am progresat? Ce ar trebui să facem cu timpul, cu zilele vieţii noastre pentru ca ele să se transforme într-un timp edificator?

Continuă lectura

Lumina Celui nevăzut – Oboseala sufletească a lumii contemporane (11 octombrie 2012)

 

Părintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Părintele Adrian Sorin Mihalache: O întâlnire istorică între Raţiune şi Credinţă

mantuitorul-binecuvantand-pe-apostolul-pavel-cu-ucenicii-lui.-icoana-detodor-mitrovic-serbiaPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Înţelegerea deplină a condiţiilor care au permis dezvoltarea unei culturi creştine este cu anevoie de realizat. O dificultate insurmontabilă e constatată de fiecare dată, chiar de la început, atunci când se încearcă o analiză a întâlnirii fecunde dintre tradiţia iudaică, filosofia greacă şi creştinismul primelor veacuri. În multe privinţe, miezul acestei întâlniri ar putea fi mărturia creştinilor potrivit căreia Logosul este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi Omul, ceea ce a reprezentat un adevărat scandal şi pentru greci, şi pentru gândirea iudaică1, şi totodată una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale Revelaţiei creştine în istorie.

Continuă lectura

Sfinţii Trei Ierarhi, modele actuale de receptare teologică a ştiinţei şi tehnicii

sfintii-trei-ierarhiPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Viaţa şi scrierile sfinţilor provoacă uimire. Faptele şi gândurile lor răscolesc sau lasă fără grai pe oricine se încumetă să se apropie, să-i descopere şi să-i înţeleagă. Surpriza, care capătă uneori şi accentele dramatice ale unui şoc existenţial sau cultural, apare la întâlnirea cu expresiile vieţii lor. Sfinţii răstoarnă, de fapt, o ordine îndeobşte acceptată de lume. Viaţa lor are un parcurs distinct. Ei nu vizează căi bătătorite, către împlinirea a ceea ce este omenesc, ci poteci abrupte, prin viaţă şi prin istorie, care duc spre cer

În fond, privită din mijlocul vieţii lumeşti, sfinţenia rămâne surprinzătoare, pentru că şi cei ce trăiesc departe de lumina ei resimt adesea că tocmai sfinţenia este firescul care le lipseşte. Sfinţenia răscoleşte, pentru că în biruinţele sfinţilor asupra răului şi a firii căzute şi în virtuţile lor se pot vedea mai lesne propriile noastre neputinţe.

Societatea ştiinţei – un prezent sub asediul viitorului
Continuă lectura

Sfântul Ioan Gură de Aur, prezentul şi problema cunoaşterii

sf-ier-ioan-gura-de-aurPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

(Sursa imaginii: aici)

Anul acesta (2007, n.n.)se împlinesc 1600 de ani de la trecerea din această viaţă a unuia dintre cei mai mari ierarhi pe care i-a dat Biserica lui Hristos. Sf. Ioan Gură de Aur este cu siguranţă una dintre cele mai mari personalităţi nu doar din spaţiul creştinătăţii, ci şi din cel al culturii europene şi universale. Predicator, teolog şi apologet, păstor şi învăţător, Sf. Ioan Gură de Aur a rămas în memoria Bisericii prin pilda vieţii sale şi prin mulţimea copleşitoare de gânduri adânci, de cuvinte înălţătoare, de scrieri pline de înflăcărare, patos misionar şi de viaţă. Posteritatea a păstrat de la Sf. Ioan Gură de Aur o operă imensă, foarte bogată în conţinut, care astăzi îşi dovedeşte actualitatea1. În lucrarea intitulată „Despre incomprehensibilitatea lui Dumnezeu“, Sf. Ioan Gură de Aur abordează problema cunoaşterii lui Dumnezeu. Prezentul demonstrează că, dincolo de cuceririle ştiinţifice bine cunoscute, problema cunoaşterii lui Dumnezeu şi a lumii create e departe de a fi mai simplă decât în epoca Sfântului Ioan Gură de Aur.

Continuă lectura

Ştiinţa confirmă intuiţiile sfinţilor

a-picture-of-bright-spiral-galaxy-with-myriads-of-starsPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

(Sursa imaginii: aici)

Pământul pe care trăim este de multe mii de ori mai mic decât Soarele. Galaxia noastră, însă, numără mai mult de 100 de miliarde de sori! Între aceşti sori ai Căii Lactee, mulţi aştri sunt mai mari decât Soarele, cu mult mai mult decât este Soarele faţă de Pământ. Galaxia noastră, la rândul ei, este scufundată într-un ocean de spaţiu imens. Observaţiile de până acum au pus în valoare mai bine de 100 de miliarde de galaxii în întreg Universul. Lumea se deschide copleşitor minţii şi inimii omului. În multe privinţe, o putem pătrunde, o putem înţelege şi o putem depăşi. Descoperirile ştiinţifice au arătat cât de multe splendori se ascund în Univers, în natură, în viaţă şi cât de bine este înzestrată mintea noastră pentru a le pricepe pe toate.

Continuă lectura

Spectacolul din adâncuri

coralPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

(Sursa imaginii: aici)

Conform statisticilor prezentate de Organizaţia Mondială a Turismului, la nivel mondial, numărul turiştilor înregistraţi pe glob este în continuă creştere. Dintre aceştia, în anotimpurile calde, dar mai ales vara, cea mai mare parte obişnuiesc să călătorească spre zonele de litoral. Imensitatea albastră a mărilor şi oceanelor este impresionantă pentru oricine zăboveşte o clipă mai mult cu privirea în zare. Întreaga civilizaţie construită în ultimele secole se scaldă într-un imens ocean binefăcător. Viaţa însăşi, biodiversitatea ei copleşitoare, milioanele de specii, dar şi toate comunităţile umane au prosperat dintotdeauna în vecinătatea acestui leagăn minunat al apelor din izvoare, lacuri, mări sau oceane. Este de ajuns să privim în spaţiul cosmic, la celelalte planete ale sistemului solar pentru a descoperi ce planetă spectaculoasă este Pământul, fiind singura din întreg sistemul solar unde se găseşte apă lichidă, în cantităţi impresionante.

Continuă lectura

Părintele Diacon Adrian Sorin Mihalache: Drumul întristării fericite către bucuria adevărată

Domnul nostru Iisus HristosPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Semnele neurochimice ale supărării şi experienţa filocalică

Întristarea determină, potrivit unei echipe de experţi ai Universităţii din Valencia, o schimbare a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale, o creştere a producţiei de testosteron (hormonul asociat agresivităţii) şi, surprinzător, o scădere a cortizolului (numit şi hormonul stresului), şi instalarea unei anumite asimetrii, mai precis o activitate mai intensă într-o zonă a emisferei stângi din creier. Toate acestea indică faptul că supărarea determină schimbări profunde în sistemul nervos vegetativ (autonom) – care controlează răspunsul cardiovascular -, dar şi în sistemul endocrin.

Continuă lectura

Părintele Diacon Adrian Sorin Mihalache: Despre atenţie

 

Părintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Părintele Diacon Sorin Mihalache: Biotehnologii de eradicare a bătrâneţii şi prelungirea indefinită a vieţii: Industria nemuririi

Hristos Cel inviat

Părintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

Ultima frontieră a ingineriei şi tehnologiei este viaţa însăşi. După decenii de acumulare a unor rezultate ştiinţifice remarcabile, explorarea a pătruns în teritoriul vast şi miraculos al vieţii, în căutarea a ceea ce a fost numit adesea „elixirul tinereţii”, ultimul vis al omenirii!

Terapii cu celule stem, ţesuturi şi organe bioartificiale, modificări genetice, ofertele par să se plieze perfect pe dorinţele fiecărei persoane: eradicarea suferinţelor, prelungirea tinereţii, desfiinţarea bătrâneţilor, subordonarea morţii, prelungirea indefinită a speranţei de viaţă, nemurirea…

Viaţa prin structuri artificiale de substituţie şi omul cyborg

Un exemplu, în acest caz, sunt bioprocesoarele. Prin asigurarea mediului necesar vieţii celulelor neuronale, a devenit posibilă cultivarea şi interconectarea neuronilor umani, dar şi dezvoltarea reţelelor neuronale vii în afara creierului, în medii artificiale, oferind posibilitatea realizării unor biocipuri cu structură prestabilită. Creşterea celulelor vii e asigurată deodată cu fixarea lor într-un suport artificial şi realizarea unor componente mixte. Câtă vreme parametrii mediului de cultură a neuronilor sunt prezervaţi, reţelele de neuroni fixaţi în dispozitivele artificiale rămân structuri „vii”.

Continuă lectura

Părintele diacon Adrian Sorin Mihalache: Lumina din adâncul lumii

stele mamutPărintele Diacon Adrian Sorin Mihalache

(Sursa imaginii: aici)

Teologia şi ştiinţele indică, în variate forme, că lumea în care trăim este un univers al luminilor. Lumina fizică întreţine viaţa speciilor şi mecanismele materiei, comunicarea între oameni şi cunoaşterea lumii. Reflecţia teologică vede în aceasta un indicator pentru o lumină spirituală, care arată legătura dintre raţionalitatea lumii şi raţiunea omului, prin lumina credinţei, lumină ce deschide pe om către Hristos, Lumina lumii.

Microcosmosul se dezvăluie prin lumină. Pe de o parte, atomii, în anumite condiţii, emit sau absorb radiaţie luminoasă, „declinându-şi” în acest fel „identitatea”. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie pe un alt nivel este însoţită, de fiecare dată, de emisia unui anumit foton. Acest fapt permite ca atomii elementelor cunoscute să fie uşor de identificat, pe baza „urmelor” luminoase, fotonii emişi sau absorbiţi. Dar micile granule de lumină au scos la iveală şi una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului trecut: comportarea radiaţiei luminoase, în diferite situaţii experimentale, a forţat pe fizicieni să depăşească bariera reprezentărilor clasice privind structura materiei şi să introducă un nou concept care nu are nici un corespondent în lumea experienţei: dualitatea, structura undă-corpuscul. Fotonii au fost primele particule care au sugerat ceea ce fizicienii aveau să descopere ulterior ca fiind caracteristica esenţială a întregii lumi cuantice: toţi constituenţii fundamentali ai materiei au această constituţie duală. Aceasta anunţă un fapt contraintuitiv, care trădează convingerile comune cu privire la lumea în care trăim. Lucrurile pe care le atingem, trupul omenesc, tot ceea ce considerăm a fi opac şi consistent este în realitate transparent şi plin de discontinuităţi; structura materiei prezintă o consistenţă „din loc în loc”. Dar ea nu e alcătuită „granulă cu granulă”, ci e formată din reţele de entităţi duale, undă-corpuscul, care sunt, la rândul lor, cuante de energie.